SUB ZODIA MARIEI


Maria, nume de destin în istoria poporului român, a fost omagiat de către apreciata cantautoare Maria Gheorghiu, vineri seară, la Teatrul de Stat Constanța.Teatrul de Stat Constanța are ca obiectiv principal promovarea valorilor culturii nationale, clasice și contemporane atât pe plan național cât și internațional.

SUB ZODIA MARIEI

mt1

Avându-i ca protagoniști pe Maria Gheorghiu și Eusebiu Ștefănescu, spectacolul „Sub Zodia Mariei” a fost un eveniment cultural unic pentru scena românească, conturat într-un omagiu artistic, adus celor mai importante Marii ale țării.
Fecioara Maria, Maria de Mangop, Regina Maria a României și Maria Tănase sunt cele patru nume ce au călăuzit un eveniment încununat, de prezența unei alte Marii – Maria Gheorghiu.
IMG_20131213_201420

Invitații speciali ai acestei frumoase narațiuni muzicale a fost actrița Adriana Trandafir și pianistul Radu Grațianu. Regia spectacolului, a fost pus pe hârtie cu câteva luni în urmă de Miron Manega și Maria Gheorghiu, asigurată de maestrul Ioan Cărmăzan.
IMG_20131213_192257

Maria de Mangop – o prințesă bizantină pe tronul Moldovei
Doamna Maria de Mangop este a doua soţie a lui Ştefan cel Mare. S-a născut la mijlocul secolului al XV-lea. Fiica lui Manoil şi a Anei, descendenţi din familiile imperiale bizantine a Paleologilor şi bulgare a Asăneştilor, nepoata ultimei împărătese a Trapezundului şi rudă cu hanul turcoman al Persiei. După căderea în mîinile otomanilor a Constantinopolului (1453) şi Trapezundului (1461), familia ei a primit spre stăpînire de la hanul tătarilor din Crimeea, Mangopul – un domeniu cu un castel pe-o stîncă, la malul mării. Maria de Mangop s-a căsătorit cu domnul Moldovei la 24 septembrie 1472, de Înălţarea Sfintei Cruci. Această căsătorie pusă sub semnul Înălţării, aducea domnului o alianţă şi un „nume” – prestigiul Bizanţului era păstrat chiar şi după căderea Constantinopolului – , și îi dădea lui Ştefan dreptul de a spera că Suceava va deveni „noul Constantinopol”, iar Moldova, „centrul împărăţiei creştine”.
Trei ani după sosirea acestei odrasle împărătești în Moldova, turcii atacară Crimeea, supuseră pe han, puseră stăpînire asupra Mangopului și omorîră pe ultimii Comneni de acolo: pe Isac, fratele Mariei, și pe Alexandru, un văr de-al ei.
Maria i-a dăruit lui Ștefan cel Mare doi copii: Bogdan (decedat la 26 iulie 1479 și înmormîntat la  Putna) şi Ilie, mort la o vîrstă fragedă . După obiceiul existent la Curtea Domnească, ea a trebuit să aibă grijă şi de ceilalţi copii ai domnului,Elena, Alexandru şi Petru.
În 1473, după un atac asupra Valahiei, domnul moldovean aduce la Suceava, ca ostatice, pe soţia şi fiica lui Radu cel Frumos. Există mai multe semne că voievodul s-ar fi îndrăgostit de fiica lui Radu, Maria Voichiţa, fapt care a grăbit moartea doamnei, după o căsătorie de numai cinci ani şi trei luni.
Maria-Voichița a moștenit frumusețea tatălui ei Radu, supranumit cel Frumos. Cu timpul, crescînd fata sub ochii Iui Vodă, în cetatea Sucevei, Ștefan s-a îndrogăstit de ea. Cînd turcii cuceriră Mangopul, Ștefan a pierdut speranța de a pune stăpînire pe acel ținut din Crimeea, și se pare că se înstrăină de soția lui Maria. Maria de Mangop a donat o icoană a Sfintei Marii, Mănăstirii Grigoroiu de la Muntele Athos, pe care se găsea inscripţia: „Rugăciunea binecredincioasei doamne Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei”. Ea moare la Suceava în anul 1477, în luna decembrie, în postul Crăciunului, după cinci ani de căsnicie. A fost înmormîntată de către soţul ei la Mănăstirea Putna, cu un bogat acoperămînt. Stofa cusuta cu fir, care-i acoperă mormîntul, o arată moartă, îmbrăcată în haine scumpe domnești, cu coroana bizantină pe cap și cu armele Bizanțului cusute în colțurile stofei pe care s-a scris cu slove: „Acesta este acoperămîntul mormîntului roabei lui Dumnezeu, binecredincioasa şi de Hristos iubitoarea doamnă a lui Io Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei, Maria, care a trecut la veşnicul lăcaş în anul 6985 (1477) luna decembrie 19, în ceasul al cincilea din zi”.

IMG_20131213_201747

Lenuș

De Lenuş Lungu Publicat în TEATRU

Un comentariu la “SUB ZODIA MARIEI

  1. Pingback: SUB ZODIA MARIEI | lenus

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s